BERE

ISTORIA BERII PE SCURT

Berea este considerata de multi ca fiind cea mai buna bautura cu alcool din lume. Berea este un produs realizat din ingrediente naturale deosebite, dar doar datorita artei, maiestriei si cunostintelor berarilor aceste ingrediente se transforma in bere.
Berea este una dintre cele mai stravechi si populare bauturi cunoscute de om. Unii arheologi considera ca inca de acum 10,000 de ani popoarele nomade au inceput sa cultive cereale in Orientul Mijlociu pentru a face bere. Mai recent, Epopeea lui Ghilgames prezinta povestea influentei pozitive a berii de a civiliza oamenii acelor timpuri. Astfel, povestea lui Enkidu, ce dateaza de acum 4,000 de ani, il prezinta pe acesta ca fiind un om necivilizat care a fost invatat sa manance paine si sa bea bere. Enkidu a baut sapte vase de bere si inima lui a crescut. Conform legendei, el s-a spalat si a devenit un om rafinat – berea l-a umanizat.
Astazi, industria berii are doua dimensiuni: una traditionala si alta tanara si vibranta. Cea traditionala a condus la formarea industriei berii asa cum o cunoastem noi astazi, incluzand refrigerarea, stiinta si marketingul berii (un exemplu concludent fiind berea Timisoreana). Cea tanara este moderna, fascinanta, dinaimica si isi merita pe deplin atentia de care se bucura in prezent.

Bere versus vin

Berea ar trebui sa se bucure de acelasi respect care i se acorda vinului. Si totusi, vinul este considerat de multi ca fiind o bautura rafinata, iar berea nu. In universul vinului expertii vorbesc cu respect despre diferitele soiuri de struguri utilizati pentru a se obtine aromele, nuantele de culoare si aromele diverselor vinuri. Nu trebuie sa uitam ca aceleasi aspecte sunt valabile si pentru bere si ingredientele pe care le contine. Berile deosebite din intreaga lume merita sa fie pozitionate pe acelasi piedestal inalt precum vinurile fine. Berea este inca bautura maselor, dar incepe sa fie apreciata din ce in ce mai mult precum vinurile fine sau whisky-urile de malt.

TIPURI DE BERE - Pe scurt

Exista sute de tipuri de bere disponibile consumatorului de azi. Pentru a intelege tipurile de bere, trebuie mai intai sa intelegem din ce ingrediente este realizata berea. Asadar, cele patru ingrediente de baza ale berii sunt: apa, maltul din orz, hameiul si drojdia de bere. Pe scurt, factorii care vor determina tipul berii sunt cantitatea folosita de malt, apoi tipul, cantitatea si metoda folosite cand se adauga hameiul si, in final, tipul drojdiei folosite in fermentarea berii.
Pentru a obtine o gama mai larga de tipuri de bere, berarii utilizeaza malturi speciale intr-o anumita maniera, care sa confere berii culoare si aroma fara a se adauga zaharuri fermentabile. Pentru berile speciale se poate folosi aproape orice ingredient, unii adaugand chiar sucuri de fructe, condimente sau bomboane.

Revenind la tipurile de bere existente, acestea pot fi clasificate in trei mari categorii principale: 1) bere ale, 2) bere lager si restul sunt incadrate in categoria denumita 3) beri speciale.

Diferenta dintre o bere ale si una lager consta in tipul drojdiei folosite in procesul de fermentare.

Berea de tip Ale

Drojdia folosita la realizarea berii ale este drojdie de varf intrucat are tendinta de a sta la suprafata mixturii de bere in primele zile si abia ulterior coboara pe fundul mixturii. Fermentarea trebuie sa se realizeze la temperaturi mai ridicate pentru ca drojdia sa creasca. De aceea, berea ale are de obicei un continut mai ridicat de alcool, fiind mai consistenta si mai complexa.

Exemple recomandate: Cosmarul lui Baiazid, Teapa lui Vlad, Palosul lui Stefan, Ursus IPA, Worthington White Shield, Fuller’s Vintage Ale, Thomas Hardy’s Ale (UK), Haacht Gildembier, Kasteel Bier Bruin si Chimay Grande Reserve (Belgia).

Berea de tip Lager

Drojdia din berea lager se aduna la baza mixurii de bere (nu la suprafata) si de aceea este cunoscuta ca drojdie de baza. Drojdia din berea lager fermenteaza la temperaturi mai reduse si de aceea berea lager tinde sa fie mai slaba, mai deschisa la culoare si are gustul mai aspru. In general sunt mai slab alcoolizate si mai reduse in consistenta. Este de asemenea si cel mai popular tip de bere comercializat in Statele Unite.

Exemple: Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Pilsner Urquell, Ursus, Timisoreana, Stejar, Legenda lui Matei Corvin.

Berea speciala

Berile speciale sunt fie ale, fie lager, fie o combinatie a acestora, care va mai contine si alte ingrediente. Aceste extra-ingrediente nu ii permit respectivei beri sa se incadreze cu adevarat in niciuna dintre cele doua categorii de baza: ale sau lager.

Exemple: Ursus Cherry Lager

TIPURI DE BERE - pe larg

In intreaga lume nu exista o bautura mai sociabila decat berea. Si de aceea aproape in fiecare zi se mai lanseaza o noua marca de bere, ceea ce face coplesitoare intelegerea tipurilor de bere existente azi. Clasificarea in tipuri de bere si nu in marci de bere este solutia intrucat tipurile de bere prezinta caracterul si uneori originea acestora, ingredientele si tehnica de fabricare, oferind indicii clare referitoare la aspectul, mirosul si gustul diverselor beri. Asadar, tipurile de bere, prezentate pe larg si existente azi sunt urmatoarele:

Kolsch
Foarte pala si de un galben-auriu, aceasta bere fermenteaza la varf si la temperaturi reduse, facand-o mai mult o bere de tip ale, decat lager, cu care in schimb se aseamana vizual. Hameiul cu parfum floral se amesteca cu aromele usor dulci, conferindu-i acestui tip de bere un efect deosebit de placut.
Alcool mediu: 4,0-5,0 %.
Recomandare de servire: in pahare inalte, inguste si cu spuma ampla de 3-4 degete, la 9°C.
Exemple recomandate: Fruh Kolsch, Dom Kolsch, Gilden Kolsch si Kuppers Kolsch (Germania).

Pilsner (Pilsener sau Pils)
Pilsner este o bere lager mai pala, aurie, cu densitate atenuata si un grad variabil de amareala, in functie de nobletea hameiului folosit. Denumirea este data de la orasul unde a fost realizata pentru prima data: Pilsen (Plzeň), Cehia.
Alcool mediu: 5,0-5,5%.
Recomandare de servire: in pahare Pilsner cu un deget de spuma, la 5-7 °C.
Exemple recomandate: berea Pilsner Urquell, Pana lui Viteazu', Budvar (Cehia) si Christoffel Blond (Olanda).

Saison
Este o bere revigoranta, seaca si cu aciditate redusa. Este una dintre cele mai bogate beri belgiene in hamei, provenind din regiunea Hainault. Saison este o bere galben-aurie, intens carbonatata, cu arome fructate si condimentate.
Alcool mediu: 5,5 – 8,5%.
Recomandare de servire: in pahar mare de vin sau in pahar tip „lalea”, cu spuma de 2 degete, la temperatura de 8-10 °C.
Exemple recomandate: Moinette Biologique, Saison Dupont, Saison de Silly si Saison de Pipaix (Belgia).

Weissbier
Aceasta bere cu specific bavarez contine cel putin 50% malt de grau. Drojdia lasa falsa impresie ca berea contine banane si cuisoare. Acest tip de bere este de un galben-auriu deschis si uimitor de revigoranta.
Alcool mediu: 5,0 – 5,6 %.
Recomandare de servire: in pahare tip Weissbier, cu spuma umflata de 3-4 degete, la 7-9°C.
Exemple recomandate: Mahr’s Weisse, Maisel’s Weisse, Huber Weisse, Schneider Weisse si Karg Weisse (Germania).

Witbier
Acest tip de bere contine 40% grau nemaltuit si este aromatizata cu coriandru, scortisoara, curacao, coaja de portocala si alte mirodenii. Pala si tulbure, Witbier este extraordinar de revigoranta si din ce in ce mai populara.
Alcool mediu: 4,5 – 5,5%.
Recomandare de servire: in pahare largi si inalte, cu spuma densa de 2-3 degete, la 7 - 9°C.
Exemple recomandate: Hoegaarden Witbier, Dentergems Wit (Belgia) si Gulpener Korenwolf (Olanda).

Gueuze
Complexa, foarte seaca si acrisoara, Gueuze este o bere unica. Originara din Bruxelles (Belgia), berea contine minimum 30% grau nemaltuit, folosind hamei invechit si este lasata sa fermenteze doar cu drojdiile salbatice din aer. Berea astfel obtinuta se amesteca cu bere tanara pentru a rezulta cea Gueuze.
Alcool mediu: 5,0 -8,0%.
Recomandare de servire: in pahar conic si inalt, cu spuma de 2-3 degete, la 11 - 13°C.
Exemple recomandate: Hanssens Oude Gueuze si Giardin Gueuze (Belgia).

Tripel
Aceasta bere blonda puternic alcoolizata isi are originea in Belgia, dar a fost intens copiata, in special in SUA. Gradul ridicat de alcool se datoreaza zaharului caramelizat folosit, dar nu se face simtit gratie aromelor fructate ale acestui tip de bere. Aromele de fructe sunt echilibrate de hameiul condimentat, facand berea Tripel foarte baubila.
Alcool mediu: 8,0 - 12%.
Recomandare de servire: in pahar tip cupa, cu spuma densa de 4 degete, la 8 - 10°C.
Exemple recomandate: Tripel Karmeliet si Chimay Tripel (Belgia).

India Pale Ale (IPA)
Acest tip de bere (IPA) a fost realizat acum 2000 de ani pentru a fi transportat pe mare trupelor britanice aflate in India. Astfel, pentru a se asigura ca nu se va strica pe durata indelungatului transport, concentratia berii a fost marita si s-au adaugat extra-cantitati de hamei pentru proprietatile lor conservante.
Alcool mediu: 5,0 – 6,5%.
Recomandare de servire: in halba de bere, cu spuma de 2 degete, la 10 -13°C.
Exemple recomandate: Ursus IPA, Worthington White Shield (UK).

Biere de Garde
Acest tip de bere de regiune - zona nordica a Frantei - poate fi atat de tip ale, cat si lager, dar ceea ce le uneste sunt accentele fructate ale maltului, notele deosebite de caramel si hameiul condimentat. Adesea bogat carbonatate, Biere de Garde pot fi imbuteliate uneori precum sampaniile.
Alcool mediu: 6,5 – 8,5%.
Recomandare de servire: in pahar tip „lalea” cu spuma ampla de 4 degete, la 11 - 13°C.
Exemple recomandate: Ch’ti Ambree, Jenlain Ambree si Trois Monts (Franta).

Pale Ale
Variind in culoare de la galben-auriu deschis pana la nuante de ambra, Pale Ale combina in mod echilibrat malturile fructate si crocante de biscuit cu hameiul floral, rezultand in final un gust pe deplin satisfacator. Variantele moderne sunt considerabil mai subtile; versiunile belgiene tind sa contina mai mult hamei, devenind mai amare si avand adesea tente rasinoase.
Alcool mediu: 4,0 – 5,5%.
Recomandare de servire: in pahar halba cu spuma redusa de 1 deget, la 10 - 13°C.
Exemple recomandate: Timpothy Taylor’s Landlord, Caledonian Golden Promise, Young’s Special London Ale, Harviestoun Bitter & Twisted (UK), De Ranke XX Bitter si Orval (Belgia).

American Pale Ale
Acest tip de bere este similar celui British Pale Ale, dar cu adaos de hamei si alcool, ceea ce ii confera un gust pronunat de citrice, lasand senzatia de gust curat.
Alcool mediu: 5,0 – 7,0%.
Recomandare de servire: in halba cu spuma redusa de 1 deget, la 9 - 11°C.
Exemple recomandate: Sierra Nevada Pale Ale, Anchor Liberty Ale (SUA) si Little Createures Pale Ale (Australia).

Fruit Lambic
Seci, ocazional cu arome intense de fructe, berile tip Fruit Lambic sunt lasate sa fermenteze prin drojdiile naturale. Fructele se adauga dupa fermentatie.
Alcool mediu: 5,0 – 7,0%.
Recomandare de servire: in pahar tip „flute” cu spuma ampla de 4 degete, la 8 - 10°C.
Exemple recomandate: Drei Fonteinen Kriek, Belle-Vue Kriek, Cantillon Vigneronne, Cantillon St Lamvinus (Belgia).

Altbier
Berea Alt („alt” in germana insemnand vechi) este obtinuta prin fermentare la temperaturi reduse din drojdii de varf. Culoarea intensa de ambra pana la maroniu se datoreaza malturilor de Viena si Munchen, iar gustul este echilibrat de malt, discret caramelizat si note de fructe coapte.
Alcool mediu: 4,5%.
Recomandare de servire: in pahar de sticla drept si inalt cu spuma de 1-2 degete, la 9°C.
Exemple recomandate: Uerige Alt, Diebels Alt si Schumacher Alt (Germania).

Belgian Brown Ale
Exista o sumedenie de tipuri de Belgian Brown Ale, variind de la cele aproape prea dulci, la cele slab amarui. Toate abunda in arome caramelizate de fructe si rasina si prezinta note discrete de hamei. Culoarea poate varia de la ambra intensa la maro-ciocolatiu.
Alcool mediu: 5,0 – 7,5%.
Recomandare de servire: in pahar mare de vin cu spuma ampla de 3-4 degete, la 9 - 11°C.
Exemple recomandate: Haacht Gildenbier, Liefmans Goudenband si Kasteel Bier Bruin (Belgia).

Belgian Strong Dark Ale
Continutul mai ridicat de alcool prezent in acest tip de bere aduce un plus de complexitate aromelor sale, evidentiindu-se notele de ciocolata si cele de fructe condimentate. Adesea se poate regasi si un element ‚medicinal’ adaugat in compozitie, iar hameiul este utilizat in cantitati reduse, permitand malturilor mai inchise sa domine gustul acestor delicioase si consistente beri.
Alcool mediu: 8,0 – 12,0%.
Recomandare de servire: in pahar tip cupa cu spuma bogata si cremoasa de 2 degete, la 9 - 11°C.
Exemple recomandate: Westvleteren 8, De Dolle Oerbier, Chimay Grande Reserve, Abbaye de Rocs, McChouffe si Gouden Carolus (Belgia).

Smoked Beer
Fiind initial o specialitate locala din Bamberg (Germania), acest tip robust de bere a determinat berarii din toata lumea sa faca experimente cu malturile afumate. Gradul de afumatura poate varia de la subtil la agresiv.
Alcool mediu: 4,5 - 7,0%.
Recomandare de servire: in pahar tip „Stein” sau in halba inalta si subtire cu spuma ampla si cremoasa de 4 degete, la 10 - 12°C.
Exemple recomandate: Schlenkerla Rauchbier si Rauchenfelser Steinbier.

Quadrupel
Originar din Olanda, acest tip de bere a fost adoptat ca fiind o specialitate belgiana. Densa si foarte puternica, berea Quadrupel este fructata, semanand cu vinul si prezentand note de ciocolata amaruie, caramel si condimente. Aceste beri se beau incet pentru a savura din plin aromele.
Alcool mediu: 8,0 -12,5%.
Recomandare de servire: in pahar tip cupa cu spuma ferma si inalta de 3 degete, la 11 - 13°C.
Exemple recomandate: Westvleteren 12 (Olanda), St Bernardus 12 si Rochefort 10 (Belgia).

Barley Wine
Cu ani in urma, acest tip de bere se gasea doar iarna intrucat aromele cu efect termic erau considerate antidotul perfect pentru vremea rece. Culoarea variaza de la cea de ambra, pana la ruginiu intens, iar malturile fructate sunt echilibrate de hameiul amarui si condimentat. Viscozitatea lor ridicata poate fi vizibila in pahar ca „depuneri”.
Alcool mediu: 9,0 -12,0%.
Recomandare de servire: in pahar mare de vin cu spuma redusa de 1 deget, la 11 - 13°C.
Exemple recomandate: Robinson’s Old Tom (UK).

Weizenbock / Dunkel-weisse
Acest tip reprezinta variatii ale Weissbier obtinute prin utilizarea foarte atenta de malt mai inchis in cantitati reduse. Berea astfel obtinuta este mai delicata in arome decat cea Weissbier, pastrandu-si totusi notele de banana si rasina si fiind mai inchisa la culoare.
Alcool mediu: 5,0 - 9,0%.
Recomandare de servire: in pahar tip „Weissbier” cu spuma umflata de 3-4 degete, la 7 - 9°C.
Exemple recomandate: Schneider Aventinus si Hacker Pschorr Dunkel Weisse (Germania).

Old Ale
Acest tip traditional de bere este lasat la invechit in fabrica dupa fermentare si poate fi amestecat cu beri mai tinere. Sunt bogate in arome de malt si de obicei nu prezinta amaraciunea data de hamei. Adesea berea Old Ale este lasata la invechit in pivnite pentru mai multi ani pentru a-si dezvolta si mai mult aromele complexe.
Alcool mediu: 6,5 – 12,0%.
Recomandare de servire: in pahar mare de vin si cu spuma redusa de 1 deget, la 11 - 13°C.
Exemple recomandate: Fuller’s Vintage Ale, Theakston Old Peculier, Gales Prize Old Ale, Thomas Hardy’s Ale, Greene King Strong Suffolk Ale (UK).

Porter
Initial o combinatie de bere invechita cu bere noua, berile moderne tip Porter se realizeaza folosind malturi deschise, adaugand ulterior malturi mai inchise, nuantele variind de la cristal la negru. Aceste malturi care sunt adaugate nu au rolul doar de a inchide culoarea, ci si de a produce aromele complexe de ciocolata amaruie cu note fine de fructe. O masa intr-un pahar.
Alcool mediu: 4,0 - 7,0%.
Recomandare de servire: in halba cu spuma redusa, cremoasa si cafenie de 1 deget, la 10 - 12°C.
Exemple recomandate: Enigma lui Negru Voda, Liliac Porter Cuvee, Eastwood & Sanders 1872 Porter, Samuel Smith’s Taddy Porter (UK), Porterhouse Plain Porter(Irlanda), Sinebrychoff Porter (Finlanda) si Zywiec Porter (Polonia).

Stout
Este tipul de bere pe care majoritatea consumatorilor l-au degustat fiindca au baut un Guinness. Berea Stout isi datoreaza amaraciunea nu doar hameiului continut, dar si orzului prajit si nemaltuit, care ii confera aromele seci, ca de ars.
Alcool mediu: 4,5 - 7,0%.
Recomandare de servire: in halba cu spuma redusa si alba de 1-2 degete, la 10 - 12°C.
Exemple recomandate: Guiness Foreign Extra Stout (Irlanda), Samuel Smith’s Imperial Stout, Hop Back Entire Stout (UK) si Rogue Shakespeare Stout (SUA).

ASORTAREA BERII CU MANCAREA

Preferintele personale ale fiecaruia dintre noi nu pot fi puse in discutie cand vine vorba despre mancare, bautura si ceea ce este bun in general. Va reamintim ca acesta este un ghid general cu cateva recomandari din partea unor bucatari si berari ce au fost publicate in diverse carti sau articole de specialitate.

Aperitivele
Berea Pilsner (Pilsner Urquell, Ursus, Timisoreana, Peroni, Pana lui) este suficient de amara pentru a crea pofta de mancare, reducand in acelasi timp setea teribila pe care o poti avea inaintea mesei.

Pestele & fructele de mare
In general pestele merge cu berea tip Pilsner (Pilsner Urquell, Ursus, Peroni etc), iar stridiile si scoicile cu berea neagra (Ex Ursus Black).

Vanatul
Vanatul merge cu berea neagra, precum cea Ursus Black, dar si cu berea strong Stejar.

Friptura & coaste
Berea Pilsner merge foarte bine (Ursus, Pilsner Urquell, Timisoreana), iar pentru o potrivire perfecta se poate servi miel cu frantuzeasca biere de garde (La Choulette Ambree) sau friptura de vita cu bere ale englezeasca (Marston’s Pedigree).

Afumaturile
Berea lager inchisa la culoare si densa accentueaza cel mai puternic gustul de afumatura (Ursus Black). De asemenea, se mai recomanda berea strong (Stejar).

Branzeturile
Branzeturile cremoase si telemeaua fac casa buna cu berea Timisoreana sau Ursus, iar la branzeturile tip Roquefort sugestia optima este berea Stejar. De asemenea, branzeturilor realizate in manastiri li se pot asorta berile de manastire (Chimay Grande Reserve).

Pizza
Alegerea optima o reprezinta berile tip Pilsner fiindca merg atat cu peste, carne, cat si cu anumite branzeturi (Peroni, Ursus, Pilsner Urquel, Timisoreana).

Desert & Fructe
Se recomanda servirea berilor speciale precum Ursus Cherry, iar la prajiturile puternic caramelizate sau bogate in creme, berea Enigma lui Negru Voda sau Liliac Porter Cuvee.